Paranoia sau premonitie?

Era o seara cu luna plina , poate prima seara de sfarsit de mai cand simteai acea adiere de vant fierbinte de vara. Luna de branza, mancata de varcolacii infometati, il inspaimanta! Se plimba haotic cu masina cand a zarit-o amenintator, acolo sus, pe cer, dar atat de aproape de el. Avea fiori,muzica puternica de la radio ii trecea nonsalant pe langa urechi ca o parada de stropi de praf. Inima ii batea din ce in ce mai tare,iar mintea creiona scenarii obscure, ceva rau trebuia sa se intample, simtea asta in fiecare celula a corpului sau. Se grabea sa ajunga acasa, sa intareasca avanpostul psihologic, insa casa parea asa departe, iar parca rotile masinii il conduceau spre un sfarsit tragic. Paranoia sau premonitie? Era intrebarea frecventa in mintea lui care incerca sa supravietuiasca!Cum putea o simpla luna plina sa il dezorienteze atat de mult, nimic nu il speriase pana acum ca acel fenomen astral de pe cer...
In tumultul gandurilor ajunge acasa, spera sa se simta in siguranta, insa se inselase...era mai rau, mintea sa o luase razna...Epuizat de durerea gandurilor se baga in pat, dar nu inainte de a lua cateva sedative in dorinta de a uita deluna plina inspaimantatoare de pe cer, si a reusit, a uitat-o pentru totdeauna...fatal...